Penultimul bookhaul al lui 2018?!

Helău, helău.

Ce mai faceţi şi ce mai citiţi?

Despre mine ar fi multe de spus acum, aş avea multe de împărtăşit, dar mă limitez, să nu vă plictisesc. Dar, după cum v-aţi dat seama deja din tilul, astăzi este vorba despre un bookhaul. Dar, cu toate acestea, sigur vă întrebaţi de ce să fie oare penultimul bookhaul al anului 2018 când suntem abia la sfârşitul lunii mai?

No automatic alt text available.

Ei, bine, am decis ca până în luna decembrie să nu îmi mai cumpăr cărţi. Deloc. Ştiu, este un adevărat exerciţiu de voinţă dacă mă întrebaţi pe mine, dar mi-ar plăcea să-l pot duce până la capăt. Nu că aş avea atât de multe cărţi necitite în bibliotecă, dar am suficiente, şi ar fi cazul să le citesc, asta în primul rând. În al doilea rând, poate reuşesc astfel să economisesc ceva bani, şi, de ce  nu, să mă răsfăţ în decembrie cu ceva bunătăţi literare.

Voi v-aţi propus astfel de lucruri? Aţi reuşit să le duceţi la îndeplinire? Eu recunosc că am mai încercat, dar nu am reuşit să nu-mi cumpăr măcar câte ceva, dar acum parcă sunt mai motivată ca oricând.

Şi, aici, o mică-mare paranteză. Nu ştiu câţi dintre voi sunt familiarizaţi cu “talciocul”, nici eu nu eram până să ajung în Iaşi şi să-l cunosc pe prietenul meu, dar este un fel de târg de vechituri, sau, mă rog, un mod pentru ca oamenii cu posibilităţi reduse să mai facă un ban, aşa că vin cu diverse lucruri de vânzare într-un spaţiu special amenajat. Şi când spun lucruri diverse, chiar că sunt diverse. De la chestii electronice mai mult sau mai puţin vechi, mai mult sau mai puţin funcţionale, până la jucării şi jucărele sau cărţi.

Recunosc – mi-am cumpărat şi eu nişte cărţi din talcioc, la preţuri minuscule, 1-2 lei, dar încă nu le-am citit – of, of, noutăţile literare sunt mai atractive. Cu toate acestea, ce am văzut ultima dată când am fost în talcioc mi-a lăsat un gust amar şi o stare de rău fizic. Nişte indivizi, pentru că nu au reuşit să vândă până la sfârşitul programului nişte cărţi şi alte obiecte, pur şi simplu le rupeau, le distrugeau şi le călcau în picioare pentru a nu mai putea fi citite sau luate de altcineva şi vândute ulterior.

Trist, foarte trist nivelul la care suntem, nivelul la care acţionăm…

Cu toate acestea, poate ştiţi şi voi, dacă aveţi cont pe siteul celor de la Cartepedia că, acum, la actualizarea datelor şi politicilor de pe site după prevederile GDPRGeneral Data Protection Regulation – primeaţi un voucher de 30 de lei, valabil pentru comenzi în valoare de peste 100 de lei. Zis şi făcut, cum să renunţ eu să primesc noutăţile livreşti? Aşa că, mi-am început promisiunea de a nu mai cumpăra cărţi până în decembrie după ce am plasat o comandă pe site. Şi vă arăt în cele ce urmează ce mi-am luat.

Cred că aţi auzit cu toţii de Gillian Flynn sau de Gone Girl – Fata dispărută (click pentru recenzia mea).  Eu am şi citit acest roman acum 4 ani – wow! – şi acum simţeam nevoia să citesc un alt thriller, aşa că am ales romanul Obiecte ascuţite al autoarei.

După o scurtă internare la un spital de psihiatrie, jurnalista de investigaţii Camille Preaker se confruntă cu o sarcină dificilă: trebuie să se întoarcă în orăşelul unde a copilărit pentru a investiga moartea a două fete.

Camille n-a mai vorbit de mult cu mama ei nevrotică şi ipohondră şi cu sora vitregă, pe care aproape că nici n-o cunoaşte: o puberă atrăgătoare, cu o putere ciudată asupra localnicilor.

Instalată în fosta ei cameră din vechea casă a familiei, Camille îşi dă seama că se identifică prea mult cu victimele. Bântuită de propriii demoni, trebuie să dezlege puzzle-ul psihologic al trecutului, dacă vrea să afle adevărul şi să supravieţuiască reîntoarcerii acasă.

Următoarea pe listă a fost cartea lui Lauren Wolk – Wolf Hollow. Aceasta face parte din colecţia violet history a editurii Arthur, colecţie de care sunt iremediabil îndrăgostită, mai ales pentru că am citit şi cărţile Numără stelele de Lois Lowry şi Războiul care mi-a salvat viaţa de Kimberly Brubaker Bradley. Ştiu, sunt volume pentru copii, dar faptul că au ca temă războiul, şi mai ales felul în care este acesta perceput de nişte copii, le fac “must read” pe lista mea.

Chiar dacă războiul pare fără sfârșit, Annabelle trăiește o viață liniștită într-un orășel din Pennsylvania anului 1943. Merge la școală alături de frații ei, iar acasă adună puf din tecile de ceara-albinei, pe care marina îl folosește la vestele de salvare. Pe câmpurile de la Wolf Hollow Annabelle îl întâlnește uneori pe Toby, un veteran de război retras și tăcut care fotografiază animale și flori.

Apele devin tulburi când apare Betty, o fată întotdeauna dispusă să le cauzeze celorlalți necazuri. Logica marelui război care a cuprins lumea pune stăpânire și pe istoriile mici ale sătenilor: pe fronturile de la Wolf Hollow, bunătatea găsește cu greu sorți de izbândă, iar cruzimea dă amploare conflictului.

Cea din urmă carte face parte din colecţia musai a editurii Art, şi am ales-o după ce am văzut recenzia(click!) Elenei, de pe Elena scrie. Este aşadar vorba despre Viaţă după viaţă de Kate Atkinson, şi este un monstru de carte. Dar mă bucur că a ajuns în posesia mea.

Cu toţii experimentăm, în cele mai ciudate momente, acel sentiment pe care îl numim déjà-vu. Pentru Ursula Todd, însă, déjà-vu-urile sunt semne ale unei vieţi trăite la nesfârşit. Cum ar fi dacă ai putea să-ţi iei viaţa de la capăt, din nou şi din nou?

Şi, cumva, ca un îndemn pentru mine, am primit şi un sticker superb în coletul de la cartepedia, sticker realizat de Irina Rusu, o tipă pe care o urmăresc pe toate canalele de social media şi de care nu mă mai satur. 😀

 

citeste-ma

Citeşte-mă! by Coffentropy

Cam atât pentru astăzi, momentan mă confrunt cu acelaşi probleme în fiecare zi – mereu am câte o idee pentru vreun articol, dar fie nu am cum să-l scriu pe loc, fie apoi uit despre ce era vorba, sau pur şi simplu amân articolul respectiv pe perioadă nedeterminată. Sper totuşi să depăşesc acest lucru cât de curând, dar nu promit nimic.

Până la următorul articol, vă aştept părerile în comentarii.

Voi ce cărţi menţionate aici aţi citit deja? V-au plăcut sau nu? De ce?

Care sunt planurile voastre de lectură pentru vara asta? 🙂

xoxo, Miruna

 

 

Advertisements

Bibliotecara de la Auschwitz de Antonio G. Iturbe

Helău, helău.

Nici nu ştiu cu ce să încep. De ceva timp cartea aceasta se afla pe lista mea, dar ba nu am avut timp, ba citeam altceva… dar, pe la începutul lunii martie mi-am comandat-o şi am început să o citesc. Recunosc, am citit-o cu greu. În primul rând pentru că nu am prea avut timp – muncă şi altele – şi în al doilea rând pentru că subiectul cărţii este… devastator. Simt că-mi va fi greu să găsesc cuvintele potrivite, pentru că, practic, nu cred că ar trebui să fie nişte cuvinte considerate potrivite pentru ce s-a întâmplat la Auschwitz, pentru oroarea de acolo.auschwitzc

Dacă aţi văzut cartea prin librării sau pe net aţi văzut că pe copertă este scris mesajul “Pentru cititorii care au îndrăgit Hoţul de cărţi”. Părerea mea e că ori am citit eu cam demult Hoţul de cărţi şi nu-mi aduc aminte cu lux de amănunte firul narativ, ori mesajul nu prea se potriveşte. Pentru mine Hoţul de cărţi a fost cumva o poveste frumoasă, emoţionantă, dar care se situează cumva departe de tot ce aflăm din Bibliotecara de la Auschwitz.

Nu regret că am citit acest volum, la fel cum nu regret că am citit Hoţul de cărţi de Markus Zusak şi nici Printre tonuri cenuşii de Ruta Sepetys, dar cumva lectura acestor pagini te aduce pe tine, naivul cititor, în realitatea cruntă şi crudă a vieţii din lagărul Auschwitz-Birkenau.

Mică-mare paranteză : Băiatul cu pijamale în dungi este poate cea mai simplă relatare despre lagărele de concentrare, dar, indiferent că este citită de un copil sau de un adult, nu poate să nu stoarcă lacrimi cititorului.

Recunosc că am mai citit diverse informaţii despre – impropriu spus – viaţa la Auschwitz, dar acum parcă mi s-a pus în faţă un tablou mai bine închegat, cu întreaga rutină a prizonierilor, definită în principal de lipsuri – lipsa apei, a condiţiilor, a mâncării – şi de moarte, sub toate formele ei – pneumonii, tifos, infecţii, foamete şi epuizare.

Dacă sunteţi neîncrezători, dacă aveţi îndoieli că lucrurile acestea nu s-au întâmplat, sau pur şi simplu nu vă atrage acest subiect, eu vă recomand să nu citiţi această carte. Cu o astfel de atitudine şi părere despre Holocaust nu puteţi decât să întinaţi memoria atâtor şi atâtor oameni. Altfel, citiţi cartea. Dintr-o suflare, sau pe îndelete, cum am făcut-o eu, cum puteţi, dar cu respectul cuvenit pentru o asemenea lucrare, bine documentată şi meticulos scrisă. Şi, cel mai important, pregătiţi-vă să vă schimbe viaţa, pentru că după această lectură veţi vedea totul cu alţi ochi: hainele, mâncarea, mersul la toaletă chiar.

Am fost atât de captivată de fiecare paragraf, de fiecare capitol încât nu am reuşit să extrag citate pe care să vi le las aici, sau să mi le notez undeva, dar sunt sigură că mi-au rămas bine întipărite în memorie, suficient cât să mă facă să apreciez tot ceea ce am de milioane de ori mai mult.

Dacă aţi văzut primul bookhaul al anului 2018, aţi văzut că mi-am luat şi cartea Un băiat pe lista lui Schindler, dar, momentan nu plănuiesc să o citesc prea curând. Am nevoie de ceva timp după acestă lectură intensă şi emoţionantă…

Cam atât, pentru moment. Ne-auzim curând. Aştept părerile voastre în comentarii.

xoxo, Miruna.

P.S. Cred că următoarea carte pe care o voi începe este În spatele uşilor închise, de B.A. Paris. Ce spuneţi?

Primul #bookhaul al anului 2018

Helău, helău.

Cu o oarecare întîrziere, tipică, de-altfel, ca să îmi fac încălzirea pentru #SpringSuperblog2018, am zis să încep cu un #bookhaul, că s-au adunat ceva cărţi, şi a trecut ceva vreme de la ultimul bookhaul postat de mine. Aşadar, să începem.

SAMSUNG CSC

Frumuseţile astea le-am căpătat în urma participării la SuperBlog 2017, primind un voucher de 30 ron pentru participarea la proba sponsorizată de cei de la editura Rao. Aproape că uitasem de voucher din cauza unor evenimente mai puţin fericite de la sfârşitul anului trecut, asta până să văd că s-au deschis înscrierile pentru Spring Superblog 2018. Aşa că, fiind încă valabil voucherul, am plasat o comandă care să nu depăşească foarte mult 30 ron, şi am aşteptat. Ce-i drept, am avut ceva emoţii cu comanda asta, în primul rând pentru că a fost expediată întâi în judeţul de unde sunt, şi nu la adresa de livrare specificată de mine din judeţul în care locuiesc acum, apoi în al doilea rând pentru că paranoica de mine se gîndea că, băi, să vezi că ăştia au uitat că am şi eu voucher la ei, bla, bla. Într-un final, deşi depăşisem cu vreo 2-3 lei cei 30 ron, coletul a ajuns teafăr şi nevătămat în mâinile mele, fără să plătesc nici măcar transportul. Deci, un mare mulţumesc editura Rao. 🙂 Şi, dacă sunteţi curioşi, vă las aici un link să citiţi faimosul articol care mi-a adus practic frumuseţile astea în bibliotecă.

Pe John Saul l-am ales pentru că, ei bine, horror! Şi mai să leşin de bucurie cînd am văzut exemplarul cartonat şi cu albastrul ăla superb pe copertă!

13 plicuri albastre este o carte care îmi sărise oarecum în ochi acum câţiva ani, pe elefant.ro, dar până m-am decis eu s-o cumpăr se epuizase stocul, din ce-mi aduc aminte, aşa că apoi am uitat complet de ea. Daaaar, am avut norocul să o găsesc aici, şi la un preţ super-bun, aşa că… văd că-mi sta bine cu albastru în bibliotecă.

Iar Adevărul despre stres este o cărticică super-simpatică, pe care am şi citit-o deja. Evident că nu mă aşteptam la cine ştie ce, dar e genul ăla de carte pe care merită să o ai în bibliotecă, mai ales dacă eşti aşa stresat/ă ca mine, nu că ţi-ar spune ceva nou, doar că e bine să reciteşti, negru pe alb, ceea ce cunoşti deja, tocmai pentru binele tău. #recomand

03060018.JPG

Apoi, superbitatea asta de cărţulie am primit-o de la o prietenă şi abia aştept să o citesc! Ce să faci, mai dau şi eu în mintea copiilor din când în când… şi nu mă pot abţine când cei de la Arthur au mereu poveşti captivante.

Şi, apropo de asta, Războiul care mi-a salvat viaţa este o carte emoţionantă, care se citeşte cu sufletul la gură, pe nerăsuflate, şi pe care o recomand din tot sufletul tuturor, indiferent de gen, vîrstă sau preferinţe literare.

SAMSUNG CSC

Şi, că tot veni vorba despre poveşti emoţionante, am început aseară să citesc Bibliotecara de la Auschwitz, pe care mi-am luat-o de pe elefant.ro împreună cu Un băiat pe lista lui Schindler… Istorie, emoţie, lectură…

SAMSUNG CSC

Dacă mă urmăriţi şi pe instagram, aţi văzut acolo că la începutul anului am citit Cuplul din vecini, de Shari Lapena, şi Unul dintre noi minte de Karen M. McManus, şi, cumva, am simţit nevoia să le iau şi pe astea două, tot de pe elefant.ro. În spatele uşilor închise mă intrigă rău de tot, şi cred că mă apuc de ea cu prima ocazie, iar Fata cea bună este tradusă de Cristina Nemerovschi, şi publicată la Herg Benet, la fel ca şi Unul dintre noi minte. So, go for it. 😀

03060014.JPG

Şi, pentru că lunile astea au tot plutit inimioare peste tot, al meu iubit a profitat de nişte reduceri de pe emag şi mi-a cumpărat şi mie două cărţi, una cu tematică, hashtag love, şi pe cea scrisă de Ruta Sepetys pentru că ştia că am citit-o, şi am iubit-o, şi nu o aveam în biliotecă, proprietate personală.

Cam astea sunt “prospăturile” şi parcă, parcă a început să mi se-ncălzească sângele-n degeţele tot tastând.

Voi? Ce mai citiţi, ce v-aţi mai adăugat în bibliotecă? 🙂 Aştept să-mi scrieţi.

O seară faină să aveţi.

xoxo, Miruna

Un bărbat pe nume Ove de Fredrik Backman

Helău, helău.

Astăzi, după aproape o săptămână de când am terminat de citit cartea asta… mi-am făcut curaj să aştern câteva rânduri despre ea… V-am spus că mi-am luat-o în bookhaulul postat zilele trecute. În zilele care au trecut de când am citit ultimul capitol al cărţii am frunzărit-o, parcă pierdută, am recitit fragmente şi mi-am închipuit oare cum ar fi lumea dacă am avea câte un bătrînel pe nume Ove pe fiecare stradă, sau măcar în fiecare cartier.

ove

Cartea asta a fost fix cartea aia pe care o citeşti pe nerăsuflate, care te răscoleşte, din care ai mai fi citit zile, nopţi, luni sau chiar ani sperând să nu se termine niciodată. Pentru că personajul principal e genul de om care “Şi-a făcut datoria. A muncit. O zi de concediu nu şi-a luat. A pus umărul la nevoie. Şi-a asumat ceva responsabilităţi.”. Şi tocmai pentru că e genul ăsta de om, care nu se prea mai găseşte, şi care e neînţeles de noile generaţii, pentru că e aşa, puţin tipicar, rutinier, şi pentru că ţine la principiile lui, tocmai de asta Ove mi-a intrat în suflet. Şi am râs, am suferit şi am trăit cu el toate peripeţiile în care l-au acaparat noii lui vecini.

Ove este un om, cu bune, cu rele, dar este un om care ştie ce vrea de la viaţă. Şi asta pentru că … “Vine un moment în viaţa omului, când fiecare hotărăşte ce fel de om vrea să fie. Unul care-i lasă pe alţii să-l calce în picioare sau dimpotrivă.”

Ove este un luptător, de la început până la sfârşit.

Am suspinat la fiecare amintire despre frumoasa şi blânda Sonja, pentru care Ove construia câte un raft pe care ea îl umplea cu cărţi, care avea suspect de multe paltoane pentru statura ei micuţă, considera Ove, şi care îl iubea pe Ove nespus de mult. Şi el o iubea pe ea. Şi chiar dacă “Oamenii ziceau că Ove vede lumea în alb şi negru.”, “Ea era culoare. Toată culoarea lui.”

E foarte probabil să fiţi şi voi ca mine, adică să nu vreţi să citiţi ce citeşte toată lumea şi fix ce e “pe val” fix acum… dar eu chiar mă bucur că am făcut o excepţie de data asta şi nu am mai amânat lectura acestei cărţi. Am evitat totuşi să citesc vreo recenzie pentru că nu aş fi vrut să găsesc vreun spoiler sau să îmi fac aşteptări prea mari. Am văzut-o peste tot, pe facebook, pe instagram, pe diverse grupuri de lectură şi pe bloguri… şi eram puţin sceptică, dar imediat ce am citit descrierile şi am văzut linkurile de promovare de pe pagina colecţie din care face parte, Cărţi musai,  am fost cucerită. Am plasat o comandă pe site-ul celor de la cartepedia.ro, şi a mea a fost. (Mică-mare paranteză, că tot veni vorba de cărţi #musai, cred că Vegetariana este următoarea pe lista mea… )

No automatic alt text available.

Cuvintele sunt de prisos, tot ce pot să vă spun este să citiţi cartea asta minunată!

Vă spuneam mai sus că am evitat să citesc recenzii înainte să citesc cartea, dar după ce am terminat-o am fost curioasă în ce fel au mai resimţit şi alţii povestea lui Ove, aşa că am mai citit ceva recenzii.

Mi-a plăcut mult cea a Raisei Beicu, care are şi nişte poze superbe cu volumul “inculpat”, şi cea a Andreei, de pe blogul un blog de idei. 🙂 

Şi dacă nimic din ce am scris până acum nu v-a convins, mai încerc. Vă las citatele mele preferate mai jos. Primul, romantic şi profund, al doilea, aflat complet la polul opus, haios.

♦ A iubi pe cineva e ca și cum te-ai muta într-o casă nouă. La început ești îndrăgostit de tot ce-i nou, te minunezi în fiecare dimineață că-i casa ta, ca și cum te temi că, în orice clipă, poate să năvălească altcineva pe ușă și să spună că totu-i o mare greșeală și că, de fapt, nu ți se cuvine un loc atât de frumos. Apoi anii trec, fațada se scorojește, lemnul crapă pe ici, pe colo, și ajungi să iubești casa nu pentru cât de perfectă e, ci pentru imperfecțiunile ei. Îi știi toate unghiurile și ungherele. Știi cum să faci să nu se înțepenească cheia în yală când e ger. Știi care scânduri din podea se mișcă atunci când pășești pe ele și cum să deschizi ușile dulapului ca să nu scârțâie. Știi toate micile secrete care o fac căminul tău.

20170815_001951.jpg

Cam atît pentru azi, v-am lăsat.

xoxo, Miruna.

Bookish Scenarios Tag

  1. Trebuie să scapi de toate cărțile tale si poți să păstrezi una din fiecare gen – contemporan, fantezist, non-fiction și un alt gen la alegerea ta. Ce cărți păstrezi?

Contemporan: Minţile lui Billy Milligan, de Daniel Keyes

Fantezist: Povestea slujitoarei, de Margaret Atwood

Non-fiction: #GIRLBOSS, de Sophia Amoruso dacă aş avea-o în bibliotecă. Am citit-o în format electronic. (click pentru recenzie, da. 😀 )

Alegerea mea: Un bărbat pe nume Ove, de Fredrik Backman

  1. Ești la librărie și auzi un adolescent spunându-i mamei lui că nu îi place să citească, dar mama lui insistă să aleagă ceva. Mergi și recomanzi o carte care crezi că este minunată pentru persoanele care nu citesc. Ce carte este?

Hmm, depinde de ce i-ar plăcea… ce pasiuni are… Cred că dacă ar fi totuşi să aleg ceva acum, i-aş recomanda să înceapă seria Urâţii, de Scott Westerfeld.

  1. Te simți dărâmat și ai nevoie să îți revii. Ce carte citești pentru a te pune într-o stare bună?

Nu sunt fan recitit cărţi, dar de data asta aş alege Greşelile Mirandei, de Jill Mansell.

gm

4. Te duci înapoi în timp pentru o zi în copilărie. Ce carte te-ar fi prins cel mai probabil?

Ştiu că aveam acasă o carte mare, mare, albastră, de Basme. Şi erau tot felul de poveşti, cu Muc cel Mic, şi cu ceva personaje arăbeşti transformate în păsări. Chiar mi-a plăcut.

5.    Prietenul tău te surprinde cu o călătorie de 4 zile și ai 1 oră de ambalat. Ce carte aduci pentru a citi pe drum?

Moartea la Dallas, de Charlaine Harris

Fata de la nord de ziuă de Alexandru Voicescu

Nagasaki de Eric Faye.

Proaspăt achizitionate, chiar trebuie să le citesc. Şi dacă aţi ratat cumva postarea, click aici pentru #bookhaul-ul lunii iulie

6.     Casa ta a fost jefuită. Nu-ți face griji! Toată lumea este în siguranță, dar raftul tău a fost percheziționat. Care este cartea care într-adevăr speri că este în siguranță?

Sincer, prima mea carte, cartea pe care am învăţat să citesc, o carte de colorat cu Hansel şi Gretel.

7. Prietenul tău împrumută o carte și o întoarce în stare groaznică.

A) pretinzi că nu ai observat;

B) ceri să o plătească;

C) îi faci in mod secret același lucru unui obiect de-al său.

… grea decizie. Dacă e efectiv imposibil de citit în stadiul în care se află, cer să-mi cumpere una nouă. Preferabil aceeaşi ediţie. În caz contrar, o păstrez aşa cum e , ca să-mi fie învăţătură de minte să nu se mai repete povestea.

Aşa am păţit cu un volum foarte drag mie, Hoţul de cărţi. Şi de atunci nu am mai împrumutat cărţi.

 

Cam atât pentru moment. Chiar mă bucur că am dat peste acest tag simpatic şi mi-a făcut plăcere să răspund la întrebări. Sper că şi vouă v-a plăcut, şi mi-ar face şi mai mare plăcere să vă citesc răspunsurile în comentarii.

xoxo, Miruna.

În sfârşit, #bookhaul.

Helău. Da, după lupte infernale cu programe de editarea video, cu frica de a vorbi cu  o cameră şi după constatarea că nu pot încărca video-uri aici pentru că  nu am cont premium, şi pentru că momentan youtube-ul iese din discuţie, ce să vezi, am revenit la metoda clasică, poze, text, sfântul wordpress. Sper doar să aveţi răbdare să parcugeţi această postare ce va cuprinde cărţile pe care mi le-am cumpărat în luna iulie, şi pe care s-ar putea să le citesc în august, cu precizarea că pe unele dintre ele deja le-am citit. 🙂

Voi începe cu ce mi-am luat de pe cartepedia.ro.

  1. Pasăre cântătoare, de Kathryn Erskine.

pc.jpg

Este povestea unei fetiţe pe nume Caitlin care suferă de sindromul Asperger, o tulburare de spectru autist, şi care se confruntă cu moartea fratelui ei mai mare, Devon.

O poveste emoţionantă, care trece dincolo de limitele şi gîndurile pe care ni le-am putea închipui noi. Mi-a plăcut mult şi am devorat fiecare cuvinţel, aşa că voi reveni cu o recenzie mai detaliată. #recomand!

2. Frumoşii, de Scott Westerfeld.

După cum v-am povestit aici (click!), primul volum m-a captivat şi mi-am propus musai să citesc şi cel de-al doilea volum, Frumoşii, care este şi el pe lista cu recenzii de făcut, că l-am şi citit. 🙂

20170809_151603

3. Morţi până la apus, de Charlaine Harris.

ch.jpg Nu ştiu dacă am apucat să vă spun, dar acum ceva timp mi-am cumpărat toate volumele aparute la Leda din seria Vampirii Sudului, în ediţie de buzunar, doar că nu am mai găsit primul volum. Dar cum să începi o serie fără primul volum, nu? Ei bine, după ce l-am citit în format pdf, mi-am făcut curaj şi mi-am comandat primul volum, dar în ediţia hardcover. Şi nu regret. Poate că vor arăta puţin ciudat în bibliotecă, dar nu-mi pasă. Efectiv m-am îndrăgostit de copertă, are puţin sclipici sau ceva pe supra-copertă, care e şi dublă, reversibilă, iar coperta în sine e neagră cu acele umbre efectiv superbe. Bună investiţia. Momentan am rămas undeva pe la mijlocul volumului 2, dar nu mă pierd, ceva mega-drăguţ de la cartepedia ţine minte pagina pentru mine. 🙂

sc.jpg

4. Şi, nu în cele din urmă, Un bărbat pe nume Ove, de Fredrik Backman, din care mai am aproximativ 100 de pagini, a ajuns în mâinile mele, şi mă bucur enorm că nu am mai amânat achiziţia acestui roman.

ove.jpg

Apooooi, de pe emag v-am spus că mi-am luat nişte cărţi, 5 la număr deci, să-i dăm drumul. 🙂

  1. Inimă de câine de Brânduşa Vrânceanu. Este o repovestire din câte am înţeles, deşi nu am idee care este poveste originală, dar mi-a plăcut mult. V-am povestit deja mai multe depre cărticica asta aici (click!).

 

20170809_151706

2. Somnambulii, de John Saul.

js.jpg Hmm, a cam trecut ceva timp de când nu am mai citit horror, aşa că … John Saul, dragii mei. Ştiu că am citit în al doilea an de liceu Clubul Manhattan şi mi-a plăcut, cam asta e tot ce îmi aduc aminte… 😀

3. Fata din lift, de Bogdan Iancu.

20170809_151732

Mai văzusem cărticica asta de vreo câteva ori, dar nu eram chiar atât de convinsă, daaar, am dat peste recenzia Cristinei Boncea şi am zis că e musai să mi-o iau. Aşa că mi-am luat-o. 🙂

4. XXL, de Rob Grant.

xxl.jpg

Cartea asta chiar mi-a atras atenţia, tema abordată, faptul că face parte din colecţia Râsul lumii de la Humanitas… hai s-o facem şi pe asta! 🙂

5. Nagasaki, de Eric Faye.

ng.jpg

Recunosc că am evitat, şi cred că evit în continuare atât proza cât şi poezia asiatică, dar pentru acest volum am făcut o excepţie, adică, nu se poate, citiţi descrierea şi sigur veţi fi de acord cu mine. Plus că are şi o copertă suuper-drăguţă.

Acum, dacă nu v-aţi plictisit, mai am 3 cărţi de pe elefant.ro, şi am terminat.

Dacă aţi ajuns până aici şi nu v-aţi plictisit, vă foarte mulţumesc. 

  1. Greşelile Mirandei, de Jill Mansell.

gm.jpgÎmi amintesc că asta este una dintre primele cărţi “noi” pe care am citit-o de la biblioteca şcolii undeva prin clasa a 7-a, a 8-a, şi am fost atât de impresionată încât am început cu greu o altă carte. Frumoase amintiri, aşa că am decis să o recitesc, deşi nu prea fac asta. Şi să nu mai spun câââât am aşteptat să vină cartea asta. Bine c-a ajuns! 🙂

2. Păzea, se-ntoarce Moş Crăciun, de Pascal Bruckner.

20170809_151947

… nu ştiu ce aş putea spune despre această carte, încă nu am citit-o, este interesant cum de mi-am făcut curaj să mi-o cumpăr, având în vedere trauma pe care mi-a lăsat-o Luni de fiere, tot a lui Bruckner… dar sper să fie ok. Mă intrigă coperta şi titlul, şi m-a surpins faptul că e ilustrată. S-ar putea să aştepte până la Crăciun, sau nu, cine ştie…

3. Fata de la nord de ziuă, de Alexandru Voicescu.

fn.jpgÎmi propusesem de ceva timp să citesc ceva autori români, şi sper că am făcut o alegere bună în ceea ce priveşte volumul ăsta, care cred că va intra “în citire” zilele astea, şi cu care voi reveni cu o surpriză.

 

Cam atââât, însumând un total de 12 cărţi, dacă mai ştiu să număr, ăsta a fost #bookhaulul meu pentru luna iulie.

Aştept să-mi scrieţi în comentarii ce aţi citit de aici, ce nu, ce v-aţi mai luat voi, ce alte recomandări mai aveţi, şi s-auzim numai de bine.

xoxo, Miruna.

#minirecomandare – Inimă de câine

Helău.

Deci, da. Începem săptămâna cu un #bookhaul, asta dacă reuşesc să instalez minunăţie de program pentru editare video, dacă reuşesc să editez cum mi-am propus şi bla, bla, bla. Să sperăm că-mi iese. Oricum va fi ceva atipic, aşa că… Ok. Ok. Gata cu pălăvrăgeala fără rost. Cât aştept şi-mi storc creierii, mai bine vă spun despre o cărticică pentru copii pe care am citit-o recent. Cât timp am fost plecată în oraşul meu natal, şi iubitul meu s-a răsfăţat cu o placă video nouă, mi-am luat şi eu nişte cărţi. Nu neapărat să echilibrăm balanţa, fie vorba între noi, ca să se întâmple asta ar cam trebui să îmi mai cumpăr nişte cărţi şi o bibliotecă, că-mi tot fac ofertele de pe jysk.ro cu ochiul, of, of, dar … să fie, nu?

inimadecaine

Şi mi-am pus în coş şi cărticica asta fantastică, deşi mie mi-e frică de câini şi îi evit, în toate formele. Nu ştiu exact ce mi-a atras atenţia, mutriţa căţelului, portocaliul ăsta drăguţ, dar bine am făcut că am luat-o. Este vorba despre un căţel, evident, şi povestea lui şi a stăpânilor lui. 🙂 Nu ştiu în cât timp am citit-o, 5 – 10 minute, dar mi-a atins acolo o bucăţică de sufleţel. Aşa că v-o recomand şi vouă. Sau copiilor voştri. Sau copilului din tine. Plus că are şi ilustraţii. 🙂 Enjoy.

xoxo, Miruna

 

P.S. Dacă aveţi alte recomandări de unde aş putea achiziţiona o bibliotecă la un preţ accesibil, vă aştept sugestiile. 🙂 Poate până de ziua mea mi se îndeplineşte dorinţa.