Ultima cursă spre Woodstock

 

Bună tuturor!

A trecut ceva timp de când n-am prea dat semne de viaţă pe-aici pe blog, dar… am fost ocupată cu îmbătrânirea! 😀

Aşa este, am împlinit de curând 19 ani şi am sărbătorit cu o parte din familie şi cu prietenele mele dragi! Poate reuşesc să vă povestesc mai multe într-o altă postare.

Acum – *tobele, vă rog* – recenzia cărţii „Ultima cursă spre Woodstock” de Colin Dexter, carte pe care am primit-o de la Mădălina, împreună cu un sfat destul de bun, luând în considerare evenimentele din carte! 😀

 

 Ultima cursă spre Woodstock Fotografie0462

(Titlu original: The Last Bus to Woodstock)

An: 1975

Autor: Colin Dexter

 

Prezentare:

Aceasta carte face parte din colectia Crime Masters a editurii Paladin.

La ora la care intunericul sta sa coboare, doua fete tinere si frumoase asteapta autobuzul. Acesta intarzie, iar fetele nu mai au rabdare sa astepte: vor face autostopul.

Inspectorul Morse e politistul britanic tipic: ironic, pasionat de cuvintele incrucisate si de femeile frumoase. Cazul ce-i este incredintat ii va pune la incercare din plin capacitatile de detectiv: o tanara a fost gasita moarta in parcarea unui restaurant. Toate indiciile arata ca, inainte de a fi ucisa, a fost agresata sexual. Suspectii ies la iveala unul dupa altul, dezvaluind treptat o poveste intortocheata si sordida. Si totul a inceput cu doua fete care asteptau ultima cursa spre Woodstock…

 

          Un roman care acaparează atenţia cititorului de la primele pagini, atât prin stilul clar şi concis, dar şi prin naturaleţea şi misterul relatării.

Totul începe cu două tinere frumoase ce fac autostopul către Woodstock. Nimic neobişnuit, până la momentul în care una dintre ele este găsită moartă şi violată în parcarea localului „Prinţul Negru” de către un tânăr beat. Aşadar, cum a ajuns tânăra acolo, de ce a fost omorâtă, şi mai ales, de către cine? Acestea sunt întrebările la care inspectorul Morse şi sergentul Lewis trebuie să găsească răspunsuri.

La apariţia primului martor, simpatica doamnă Jarman, inspectorul Morse prinde firul unor indicii importante, ajungând astfel la conferenţiarul Bernard Crowther şi la alte fete frumoase şi tinere: Jennifer, Sue, Mary. Care este aşadar cealaltă fată cu care era Sylvia Kaye în seara în care a fost ucisă?

Acţiunea romanului este reprezentată de ancheta desfăşurată de poliţie pentru aflarea criminalului şi este prezentată în ordine cronologică, fiecare capitol având ca titlu data calendaristică.

Descoperirea unei scrisori la locul de muncă al Sylviei ce cuprindea un mesaj ascuns, „TACI DIN GURĂ”, complică şi mai mult lucrurile, aşadar inspectorul Morse face tot felul de presupuneri savurând „bere amară” împreună cu sergentul Lewis, sau nu. Investigaţiile acestora nu par a avea rezultatele dorite pentru că anchetatorii nu reuşesc să separe din declaraţiile obţinute adevărurile de minciuni.

„Simpla contemplare a soluţiilor inutile era în sine o forţă intensă, care te dirija spre atingerea concluziei corecte: pentru că mai devreme sau mai târziu, cuiva îi pică o fisă şi deodată, pac! se făcea lumină.”

Într-adevăr, raze de lumină şi-au făcut apariţia pe parcursul anchetei; raze de lumină presărată de gelozie, de căsnicii pe muchie de cuţit asezonate cu lipsă de comunicare, de adulter, pasiuni ascunse şi de boli psihice şi mărturisiri dubioase.

„N-am nici măcar un rând din scrierea ei, nici măcar un fir din părul ei.”

Printre plimbări, accidente şi întâlniri cu frumoasa Sue, priceputul inspector Morse reuşeşte să desluşească misterul crimei din Woodstock.

„Se spune că plimbarea este secretul unei eterne vârste mijlocii.”

Personajele acestui roman sunt construite cu atâta naturaleţe iar faptele lor relatate cu atâta uşurinţă, încât citind despre ele eşti relaxat şi captivat în acelaşi timp.

Dacă v-am făcut curioşi, aştept să-mi spuneţi.

Dacă l-aţi citit deja, aştept părerile voastre! 

xoxo, Miruna

Advertisements

Destine furate

Destine furate fotografie0384

(Titlul original: Hold tight)

Autor: Harlan Coben

Prezentare:

Cunoscutul scriitor american Harlan Coben, castigator a numeroase premii literare, isi incanta cititorii cu o poveste despre fragilitatea legaturilor interumane, in special a celor dintre parinti si copiii ajunsi la varsta adolescentei.

Destinele a trei familii care locuiesc intr-un orasel de langa New York se intrepatrund intr-un mod tragic, neasteptat si violent, iar legaturi ascunse ameninta sa iasa la suprafata, sa dea viata comunitatii peste cap si sa-i forteze pe parintii disperati sa intreaca orice limita pentru a-i apara pe cei pe care ii iubesc cel mai mult pe lume. Un roman provocator, o intriga captivanta, personaje autentice – sunt ingredientele unei lecturi fascinante de la prima pana la ultima fila.


 

Nu ştiu cum aş putea descrie mai bine acţiunea intrigantă şi captivantă a romanului decât printr-un citat chiar din filele lui, care ne arată că evenimente neprevăzute se pot întâmpla chiar şi celor mai obişnuiţi oameni, cu cele mai normale familii:

„Totul este atât de relativ şi tocmai acest lucru e oribil.”

          În primele pagini aflăm despre uciderea unei femei pe nume Marianne, apoi acţiunea se mută în casa familiei doctorului Baye, unde el şi soţia lui plănuiesc să-şi spioneze fiul monitorizându-i activitatea de pe internet, iar când în scenă mai apare şi Betsy Hill, mama tânărului Spencer care s-a sinucis în urmă cu ceva timp, lucrurile par complicate şi fără nicio legătură.

          Însă un fir invizibil face legătura între toate personajele şi evenimentele din vieţilele lor.

          Voi spune câteva cuvinte despre unele personaje precum şi citate reprezentative, suficient cât să vă incit la lectură, fără a distruge farmecul unui roman cu adevărat bun.

          Nash, cel care o ucide pe Marianne desfigurând-o în bătaie, este un personaj complex, ce pare a fi predestinat a fi ucigaş, mai ales după ce iubita lui soţie, Cassandra, este răpusă de cancer. Acesta afirmă că:

„Poate că societatea şi nu războiul este cea care îi forţează pe oameni să acţioneze într-un fel care nu e în firea lor.”


          „Casele semănau foarte mult una cu cealaltă. Nişte structuri solide care încercau să protejeze vieţile atât de fragile ale celor ce locuiau în ele.”

          Şi ce legătură există între Lucas Loriman, un băieţel ce are nevoie de un transplant de rinichi şi profesorul Lewiston, cel care printr-o remarcă răutăcioasă a distrus viaţa elevei sale – Yasmin? 

          Tia Baye, mama lui Adam, tânărul care dispare de acasă şi porneşte astfel o întreagă serie de evenimente nu tocmai fericite, este o femeie iubitoare, care pune pe primul loc familia, şi abia apoi cariera.

          „Faptul că, dintre toţi, alegi un singur individ cu care să-ţi împarţi viaţa – era ceva înfricoşător.”

          „Eşti sclavul celor pe care îi iubeşti.”

          Un roman plin de iubire, acţiune, adrenalină, ba chiar şi durere: „Nu ai cum să te pregăteşti pentru adevărata durere. Pur şi simplu trebuie s-o laşi să-ţi rupă sufletul când vine.”

          Între filele acestui roman se înghesuie atât de multe destine încât mi-e imposibil să vă vorbesc despre toate fără a-i strica farmecul, dar vă asigur că merită să-l citiţi şi să descoperiţi legăturile dintre personaje şi modul în care acţiunile unora afectează vieţile altora, şi tot aşa.


 

          O scriitură plăcută, cursivă, ce vă va atrage tot mai mult în mrejele ei pentru a putea descoperi adevărul despre fiecare personaj în parte!

 

Şi cu riscul de a părea nerecunoscătoare, mărturisesc că aceasta este singura carte cu adevărat bună pe care am primit-o la sfârşit de an şcolar, în cei 12 ani de şcoală! Ultima, da’ bună, sau care-i regula? 😀