Bibliotecara de la Auschwitz de Antonio G. Iturbe

Helău, helău.

Nici nu ştiu cu ce să încep. De ceva timp cartea aceasta se afla pe lista mea, dar ba nu am avut timp, ba citeam altceva… dar, pe la începutul lunii martie mi-am comandat-o şi am început să o citesc. Recunosc, am citit-o cu greu. În primul rând pentru că nu am prea avut timp – muncă şi altele – şi în al doilea rând pentru că subiectul cărţii este… devastator. Simt că-mi va fi greu să găsesc cuvintele potrivite, pentru că, practic, nu cred că ar trebui să fie nişte cuvinte considerate potrivite pentru ce s-a întâmplat la Auschwitz, pentru oroarea de acolo.auschwitzc

Dacă aţi văzut cartea prin librării sau pe net aţi văzut că pe copertă este scris mesajul “Pentru cititorii care au îndrăgit Hoţul de cărţi”. Părerea mea e că ori am citit eu cam demult Hoţul de cărţi şi nu-mi aduc aminte cu lux de amănunte firul narativ, ori mesajul nu prea se potriveşte. Pentru mine Hoţul de cărţi a fost cumva o poveste frumoasă, emoţionantă, dar care se situează cumva departe de tot ce aflăm din Bibliotecara de la Auschwitz.

Nu regret că am citit acest volum, la fel cum nu regret că am citit Hoţul de cărţi de Markus Zusak şi nici Printre tonuri cenuşii de Ruta Sepetys, dar cumva lectura acestor pagini te aduce pe tine, naivul cititor, în realitatea cruntă şi crudă a vieţii din lagărul Auschwitz-Birkenau.

Mică-mare paranteză : Băiatul cu pijamale în dungi este poate cea mai simplă relatare despre lagărele de concentrare, dar, indiferent că este citită de un copil sau de un adult, nu poate să nu stoarcă lacrimi cititorului.

Recunosc că am mai citit diverse informaţii despre – impropriu spus – viaţa la Auschwitz, dar acum parcă mi s-a pus în faţă un tablou mai bine închegat, cu întreaga rutină a prizonierilor, definită în principal de lipsuri – lipsa apei, a condiţiilor, a mâncării – şi de moarte, sub toate formele ei – pneumonii, tifos, infecţii, foamete şi epuizare.

Dacă sunteţi neîncrezători, dacă aveţi îndoieli că lucrurile acestea nu s-au întâmplat, sau pur şi simplu nu vă atrage acest subiect, eu vă recomand să nu citiţi această carte. Cu o astfel de atitudine şi părere despre Holocaust nu puteţi decât să întinaţi memoria atâtor şi atâtor oameni. Altfel, citiţi cartea. Dintr-o suflare, sau pe îndelete, cum am făcut-o eu, cum puteţi, dar cu respectul cuvenit pentru o asemenea lucrare, bine documentată şi meticulos scrisă. Şi, cel mai important, pregătiţi-vă să vă schimbe viaţa, pentru că după această lectură veţi vedea totul cu alţi ochi: hainele, mâncarea, mersul la toaletă chiar.

Am fost atât de captivată de fiecare paragraf, de fiecare capitol încât nu am reuşit să extrag citate pe care să vi le las aici, sau să mi le notez undeva, dar sunt sigură că mi-au rămas bine întipărite în memorie, suficient cât să mă facă să apreciez tot ceea ce am de milioane de ori mai mult.

Dacă aţi văzut primul bookhaul al anului 2018, aţi văzut că mi-am luat şi cartea Un băiat pe lista lui Schindler, dar, momentan nu plănuiesc să o citesc prea curând. Am nevoie de ceva timp după acestă lectură intensă şi emoţionantă…

Cam atât, pentru moment. Ne-auzim curând. Aştept părerile voastre în comentarii.

xoxo, Miruna.

P.S. Cred că următoarea carte pe care o voi începe este În spatele uşilor închise, de B.A. Paris. Ce spuneţi?

Advertisements

Primul #bookhaul al anului 2018

Helău, helău.

Cu o oarecare întîrziere, tipică, de-altfel, ca să îmi fac încălzirea pentru #SpringSuperblog2018, am zis să încep cu un #bookhaul, că s-au adunat ceva cărţi, şi a trecut ceva vreme de la ultimul bookhaul postat de mine. Aşadar, să începem.

SAMSUNG CSC

Frumuseţile astea le-am căpătat în urma participării la SuperBlog 2017, primind un voucher de 30 ron pentru participarea la proba sponsorizată de cei de la editura Rao. Aproape că uitasem de voucher din cauza unor evenimente mai puţin fericite de la sfârşitul anului trecut, asta până să văd că s-au deschis înscrierile pentru Spring Superblog 2018. Aşa că, fiind încă valabil voucherul, am plasat o comandă care să nu depăşească foarte mult 30 ron, şi am aşteptat. Ce-i drept, am avut ceva emoţii cu comanda asta, în primul rând pentru că a fost expediată întâi în judeţul de unde sunt, şi nu la adresa de livrare specificată de mine din judeţul în care locuiesc acum, apoi în al doilea rând pentru că paranoica de mine se gîndea că, băi, să vezi că ăştia au uitat că am şi eu voucher la ei, bla, bla. Într-un final, deşi depăşisem cu vreo 2-3 lei cei 30 ron, coletul a ajuns teafăr şi nevătămat în mâinile mele, fără să plătesc nici măcar transportul. Deci, un mare mulţumesc editura Rao. 🙂 Şi, dacă sunteţi curioşi, vă las aici un link să citiţi faimosul articol care mi-a adus practic frumuseţile astea în bibliotecă.

Pe John Saul l-am ales pentru că, ei bine, horror! Şi mai să leşin de bucurie cînd am văzut exemplarul cartonat şi cu albastrul ăla superb pe copertă!

13 plicuri albastre este o carte care îmi sărise oarecum în ochi acum câţiva ani, pe elefant.ro, dar până m-am decis eu s-o cumpăr se epuizase stocul, din ce-mi aduc aminte, aşa că apoi am uitat complet de ea. Daaaar, am avut norocul să o găsesc aici, şi la un preţ super-bun, aşa că… văd că-mi sta bine cu albastru în bibliotecă.

Iar Adevărul despre stres este o cărticică super-simpatică, pe care am şi citit-o deja. Evident că nu mă aşteptam la cine ştie ce, dar e genul ăla de carte pe care merită să o ai în bibliotecă, mai ales dacă eşti aşa stresat/ă ca mine, nu că ţi-ar spune ceva nou, doar că e bine să reciteşti, negru pe alb, ceea ce cunoşti deja, tocmai pentru binele tău. #recomand

03060018.JPG

Apoi, superbitatea asta de cărţulie am primit-o de la o prietenă şi abia aştept să o citesc! Ce să faci, mai dau şi eu în mintea copiilor din când în când… şi nu mă pot abţine când cei de la Arthur au mereu poveşti captivante.

Şi, apropo de asta, Războiul care mi-a salvat viaţa este o carte emoţionantă, care se citeşte cu sufletul la gură, pe nerăsuflate, şi pe care o recomand din tot sufletul tuturor, indiferent de gen, vîrstă sau preferinţe literare.

SAMSUNG CSC

Şi, că tot veni vorba despre poveşti emoţionante, am început aseară să citesc Bibliotecara de la Auschwitz, pe care mi-am luat-o de pe elefant.ro împreună cu Un băiat pe lista lui Schindler… Istorie, emoţie, lectură…

SAMSUNG CSC

Dacă mă urmăriţi şi pe instagram, aţi văzut acolo că la începutul anului am citit Cuplul din vecini, de Shari Lapena, şi Unul dintre noi minte de Karen M. McManus, şi, cumva, am simţit nevoia să le iau şi pe astea două, tot de pe elefant.ro. În spatele uşilor închise mă intrigă rău de tot, şi cred că mă apuc de ea cu prima ocazie, iar Fata cea bună este tradusă de Cristina Nemerovschi, şi publicată la Herg Benet, la fel ca şi Unul dintre noi minte. So, go for it. 😀

03060014.JPG

Şi, pentru că lunile astea au tot plutit inimioare peste tot, al meu iubit a profitat de nişte reduceri de pe emag şi mi-a cumpărat şi mie două cărţi, una cu tematică, hashtag love, şi pe cea scrisă de Ruta Sepetys pentru că ştia că am citit-o, şi am iubit-o, şi nu o aveam în biliotecă, proprietate personală.

Cam astea sunt “prospăturile” şi parcă, parcă a început să mi se-ncălzească sângele-n degeţele tot tastând.

Voi? Ce mai citiţi, ce v-aţi mai adăugat în bibliotecă? 🙂 Aştept să-mi scrieţi.

O seară faină să aveţi.

xoxo, Miruna

Pustiită de energie, dar încărcată de dorinţă… de lectură.

Helău, helău. Ce mai faceţi, ce mai faceţi?

Eu, extenuată, azi mai mult ca oricând, aparent, după prima zi de muncă, analize, instructaj, etc. etc.

Sincer, tot ce vreau este să îmi intru în ritm şi să mă pot pune în pat în fiecare zi după muncă, după ce mai fac puţină ordine şi să citesc, să citesc cât mai mult, să-mi clătesc imaginaţia cu cât mai multe personaje. Nu ştiu de ce, dar această experienţă care mă atrage cât mai mult de viaţa de adult (da, recunosc, îmi place să mă alint cât se poate de mult…) mi-a adus în prim plan un roman pe care l-am citit acum ceva timp, dar care nu s-a numărat printre favoritele mele. Este vorba despre Suflete pustii, de Katharina Hacker. Cu toate acestea, cred că este totuşi pregnant în amintirea mea pentru că a avut părţi bune, bine scrise, şi planuri narative care puteau fi dezvoltate complet diferit de viziunea expusă a autoarei. Cu toate acestea, cred că fiind vorba de o autoare germană şi de personaje asemenea, răceala personajelor este oarecum explicată de personalitatea distantă a poporului german, sau cel puţin asta am perceput eu. Asemănarea cu situaţia mea? Dacă personajul feminin principal, Isabelle, ar fi avut un interes pentru lectură, lucrurile ar fi decurs altfel. Fără spoilere, fără panică, nu sunt genul. Şi ce i-aş recomanda Isabellei? Sau ce aş citi eu dacă aş fi Isabella? Aş putea începe cu o carte de suflet, cu încărcătură emoţională intensă, şi anume, Hoţul de cărţi, de Markus Zusak. Sau, m-aş arunca direct în volumul „Somnambulii”, de John Saul, care este pe lista mea de lectură de ceva timp, de prin iulie-august, de când iubitul meu mi-a cumpărat-o. Nu face el prea des de-astea, dar când o face este adorabil, şi mi se umple sufletul de bucurie. Şi astfel, revin în povestea sufletelor pustii, cu partea în care dacă Jakob ar fi fost puţin mai atent cu iubita sa şi dacă i-ar fi cumpărat ceva cărţi, nişte flori, poate şi nişte ciocolată şi o sticlă de vin din când în când… hmm. Vă invit să citiţi şi voi, şi să-mi spuneţi ce părere aveţi. Între timp, sper şi eu să m-apuc de Somnambulii lui John Saul, şi să nu mor de oboseală, hihi.

 

P.S. Nu sunt deloc amuzată, ci doar extenuatăăă. Sfaturi pentru primele zile de muncă, primesc cu plăcere.

Cam atât pentru astăzi.

xoxo, Miruna.                                                      

Articol scris pentru proba numărul 16 a competiţiei Super Blog 2017.

Bookish Scenarios Tag

  1. Trebuie să scapi de toate cărțile tale si poți să păstrezi una din fiecare gen – contemporan, fantezist, non-fiction și un alt gen la alegerea ta. Ce cărți păstrezi?

Contemporan: Minţile lui Billy Milligan, de Daniel Keyes

Fantezist: Povestea slujitoarei, de Margaret Atwood

Non-fiction: #GIRLBOSS, de Sophia Amoruso dacă aş avea-o în bibliotecă. Am citit-o în format electronic. (click pentru recenzie, da. 😀 )

Alegerea mea: Un bărbat pe nume Ove, de Fredrik Backman

  1. Ești la librărie și auzi un adolescent spunându-i mamei lui că nu îi place să citească, dar mama lui insistă să aleagă ceva. Mergi și recomanzi o carte care crezi că este minunată pentru persoanele care nu citesc. Ce carte este?

Hmm, depinde de ce i-ar plăcea… ce pasiuni are… Cred că dacă ar fi totuşi să aleg ceva acum, i-aş recomanda să înceapă seria Urâţii, de Scott Westerfeld.

  1. Te simți dărâmat și ai nevoie să îți revii. Ce carte citești pentru a te pune într-o stare bună?

Nu sunt fan recitit cărţi, dar de data asta aş alege Greşelile Mirandei, de Jill Mansell.

gm

4. Te duci înapoi în timp pentru o zi în copilărie. Ce carte te-ar fi prins cel mai probabil?

Ştiu că aveam acasă o carte mare, mare, albastră, de Basme. Şi erau tot felul de poveşti, cu Muc cel Mic, şi cu ceva personaje arăbeşti transformate în păsări. Chiar mi-a plăcut.

5.    Prietenul tău te surprinde cu o călătorie de 4 zile și ai 1 oră de ambalat. Ce carte aduci pentru a citi pe drum?

Moartea la Dallas, de Charlaine Harris

Fata de la nord de ziuă de Alexandru Voicescu

Nagasaki de Eric Faye.

Proaspăt achizitionate, chiar trebuie să le citesc. Şi dacă aţi ratat cumva postarea, click aici pentru #bookhaul-ul lunii iulie

6.     Casa ta a fost jefuită. Nu-ți face griji! Toată lumea este în siguranță, dar raftul tău a fost percheziționat. Care este cartea care într-adevăr speri că este în siguranță?

Sincer, prima mea carte, cartea pe care am învăţat să citesc, o carte de colorat cu Hansel şi Gretel.

7. Prietenul tău împrumută o carte și o întoarce în stare groaznică.

A) pretinzi că nu ai observat;

B) ceri să o plătească;

C) îi faci in mod secret același lucru unui obiect de-al său.

… grea decizie. Dacă e efectiv imposibil de citit în stadiul în care se află, cer să-mi cumpere una nouă. Preferabil aceeaşi ediţie. În caz contrar, o păstrez aşa cum e , ca să-mi fie învăţătură de minte să nu se mai repete povestea.

Aşa am păţit cu un volum foarte drag mie, Hoţul de cărţi. Şi de atunci nu am mai împrumutat cărţi.

 

Cam atât pentru moment. Chiar mă bucur că am dat peste acest tag simpatic şi mi-a făcut plăcere să răspund la întrebări. Sper că şi vouă v-a plăcut, şi mi-ar face şi mai mare plăcere să vă citesc răspunsurile în comentarii.

xoxo, Miruna.