Great things never came from comfort zones, but great experiences only come from Christian Tour.

Great things never came from comfort zones.

La asta m-am gândit efectiv toată, toată ziua – contemplând comoditatea sigură, cu care sunt obişnuită, şi riscurile pe care nu prea sunt dispusă să mi le asum.

Dar, să începem cum trebuie.

Helău, helău. Salutări după o zi semi-obositoare la muncă.

Tema de astăzi… chestiile mai puţin obişnuite, ieşite din comun, chestiile alea extraordinare, cum ar fi experienţele de care ar putea avea partea un blogger de călătorie, şi nu un blogger de carte, obosit şi anonim, aşa ca mine. hihi

O bine cunoscută frază ne spune că lucrurile grozave n-au provenit niciodată din zonele noastre de confort. Adică, extraordinarul şi comoditatea nu prea se împacă, nu prea merg împreună.

Şi ca să vă explic pe-ndelete, spre exemplu, eu n-aş putea să călătoresc niciodată singură, şi mai precis, n-aş putea să părăsesc ţara singură. Sub nicio formă. Pentru că sunt destul de paranoică, mă emoţionez uşor, mă pierd şi mai uşor, şi dacă e să merg undeva unde nu înţeleg o boabă din ce se vorbeşte în jurul meu, cam gata. Adică, poate că o excursie în romantica Italie, ar merge, mai ales că „Farmecul Umbriei” prezintă o ofertă greu de refuzat. Aşadar, cu toată reţinerea de care poate da dovadă un blogger de carte introvertit, mi-ar face mare plăcere să arunc şi eu o privire, sau mai multe, în Fontana di Trevi, mai ales seara, la asfinţit. Şi, oricât de banal ar suna, cred că aş înfuleca nişte paste cu multă brânză, mai ales parmezan.  Old habits die hard. Şi, evident, un pahar de vin, iar ceva mai încolo, desigur, o cupă mare de gelato, ar fi perfecte pentru tabloul italienesc conturat în mintea mea.

Aerial view - Trevi Fountain

Sursa: orangesmile.com

 

Presupunând că aş rezista aventurii „de la Italia”, Iordania Experience mă atrage doar pentru simplul fapt că vizitarea Mării Moarte este un vis pe care l-am avut de mică. La fel şi plimbările prin Valea Lunii, prin deşert, urmate de o invitaţie la ceai – aromat şi unic – sunt de nerefuzat pentru o tipă care citea poveşti cu beduini şi consuma cantităţi industriale de ceaiuri încă din tinereţe.

Wadi-Rum-Valea-Lunii-Iordania.jpg

Pasul următor, Ţara Soarelui Răsare – Japonia. Despre Japonia, nu cred că am multe de zis. În primul rând, limba japoneză mi se pare super-dificilă, dar pe de altă parte, bucătăria lor mi se pare super-interesantă, şi parcă aş vrea să încerc tot felul de chestii. Vorba aia, o dată-n viaţă. Şi n-aş rata sub nicio formă vizitarea cascadelor Kegonno-taki – susurul apei, prospeţimea aerului – sublim, sublim…

CIMG4450.jpg

Sursa: kegon.jp

Întradevăr, great things never came from comfort zones, but great experiences only come from Christian Tour.

În altă ordine de idei, parcă m-a cam luat valul, dar parcă nu… Cu toate acestea, măcar e bine că am încercat. Momentan, mă îndrept puţin de spate, îmi pieptăn părul ciufulit, mai beau un pahar de apă şi mă pun la somn. E şi mâine o zi, şi nu se ştie niciodată ce surprize aduce ziua de mâine.

Cam atât pentru astăzi. Aştept să-mi scrieţi voi pe unde aţi vrea să călătoriţi, pe unde nu, şi mai ales, de ce da, şi de ce nu. Şi vă provoc să faceţi asta după ce analizaţi aceste circuite Christian Tour. 🙂

Xoxo, Miruna.

P.S. Şi, ca tot românul, mort-copt, aceste călătorii minunate, aceste experienţe unice, trebuie documentate corespunzător, şi anume, musai ceva magneţi de pus pe frigider… hihii

P.P.S. Articol scris pentru prima probă a competiţiei Super Blog, yey. 🙂

Advertisements

Cină pentru The King, Stephen King

Helău, helău. Ce mai faceţi?

Pe mine presimt că mă prinde o răceală, şi, odată cu răceala şi o poftă de un hamburger mare şi gustos, cu multă brânză cheddar şi o porţie zdravănă de cartofi prăjiţi alături. Totuşi, până ajung eu să mă răsfăţ cu bunătate de hamburger, citind tot felul de noutăţi despre recentele evenimente la care participă autorul meu preferat, Stephen King, cu mâncarea în gând, am dat şi peste un articol în care The King povesteşte care sunt mâncărurile  lui preferate sau mai puţin preferate.

14910436_836589353147315_1959998364823243242_n

Astfel, am descoperit că meniul preferat al autorului, numit şi Steve’s monster’s menu, constă în:

  1. Somon la cuptor, făcut cam 30 de minute, la 350 de grade, glazurat cu unt, lămâie şi puţin zahăr brun.
  2. Orez Jambalaya, despre care habar nu aveam, până acum. Evident că am descoperit tot felul de reţete, dar pare delicios indiferent de varietatea de ingrediente folosite.
    Cheesecake, o felie monstru, sau două felii. Putem intui că desertul preferat al lui Stephen King este puţin atipic, dar delicios. Pentru că este vorba despre un cheesecake cu merişoare şi portocale. Yummy.

Însă, dacă ar fi să gătesc ceva pentru Stephen King, dacă am sta de vorbă, sau mai bine zis dacă eu l-aş urmări fascinată cum vorbeşte despre orice, aş încerca ceva uşor diferit, punându-mi puţin creativitatea la încercare. Ştiu că şi lui Stephen King îi place şi pâinea de casă, deci am fi doi fani pâine şi miros de pâine proaspătă. Tocmai din acest motiv, aş vrea să fac nişte tartine cu somon după reţeta lui Stephen, cu pâine de casă. Cum nu mă pricep la făcut pâine, recunosc, pentru că mi se pare efectiv o artă şi o muncă asiduă, aş apela la ajutorul unei maşini de pâine, dar voi alege cea mai simplă reţetă din manual, doar că în loc de clasicul ulei menţionat în reţetă aş vrea să folosesc ceva special, pregătit cu cea mai eficientă presă de ulei la rece, şi anume ulei de migdale. Cred că aroma uleiului de migdale se va simţi minunat în pâine şi în combinaţie cu somonul la cuptor, mai ales pentru că va fi un ulei pur, preparat pe loc, fără aditivi şi conservanţi.

logo-yoda_1504191001-300x300

V-am spus deja că voi folosi cea mai eficientă presă de ulei la rece, şi anume presa de ulei YODA Home Pro. Este compactă, pentru a-şi găsi locul în orice bucătărie, dar are şi un motor puternic, pentru a stoarce uleiul din ingrediente proaspete în confortul casei tale. De asemenea, este disponibilă în trei culori – gri, portocaliu şi roşu – iar mie tare-mi face cu ochiul portocaliul ăla aprins, mai ales că magazinul profistore.ro are promoţii YODA de nerefuzat.

Yoda-orange

Nu ştiu vouă, dar mie îmi plouă-n gură deja. Partea bună este că am plănuit o gustare sănătoasă, pe care chiar s-ar putea să o pun în practică de Halloween, doar că s-ar putea să fiu doar eu cu iubitul meu, mâncând bunătăţuri şi uitându-ne la un film de groază, într-un decor portocaliu. V-am spus eu că-mi face cu ochiul presa de ulei portocalie!

Cam atât pentru astăzi, nu mai pot de oboseală, răceală şi toate alea. Iar mâine mă aşteaptă o nouă serie de peripeţii.

V-am lăsat, dar aştept să-mi scrieţi cu ce autor sau celebritate aţi vrea să luaţi cina şi ce aţi servi.

xoxo, Miruna.

Articol scris pentru proba numărul 9 a competiţiei Super Blog 2017.

Smoothie time

Buna din nou.

Yey, 2 postari pe zi, sigur nu am febra?

Motivul pentru care cel putin am inceput sa postez atat de des este ca mi-a picat in maini o camera de fotografiat, combinata cu dorinta mea de fotografii dragute si editate si yaaay, si am facut cateva poze astazi, si un smoothie, ca despre el era vorba, si na, sa va spun si voua, nu?

Nu stiu cat de smoothie e ceea ce mi-a iesit mie, dar fie.

Am avut o portocala ratacita, ca nu prea am mai facut cumparaturi, si niste cuburi de pepene, adica, da, zilele trecute am blenduit niste pepene, niste harbuz cum il stiu eu de mica, si ne-a venit geniala idee, dupa ce am baut harbuz la pahar, “ba, da’ hai sa punem si la congelator sa avem daca mai facem ceva ca e bun”. Pentru ca, intr-adevar era superbuna chestia aia, doar ca noi deja mancaseram harbuz si bausem si cate un pahar de ala si mai ramasese, asa ca, pam–pam, am pus restul maglavaisului, strecurat, intr-o punga pentru gheata la congelator.

harbuz la pahar

Si azi, dupa ce am izbiucnit in ras vazand ca am mancat aripioare picante si nachos cu salsa, picanta evident, si in frigider mai aveam niste carnaciori, picanti, ati ghicit, am zis ca trebuie sa fac ceva racoritor.

Deci, o amarata de portocala, care s-a dovedit si a fi atoasa in draci, si niste cuburi de pepene, si, pam-pam: racoritoare.

P7150022b

Clasicul fund de lemn, si farfuria aia turcoaz din stanga, pure love.

P7150026b

Frumos roz-rosu nebun, nu?

P7150031b

Si, rezultatul final, servit in noile achizitii, 2 pahare de bere, thriftuite, de 200 de ml, mi s-au parut super ok, micute si dragute, 2 lei bucata. hihi.

Asadar, voi cu ce va rasfatati weekendul asta?

Da, am constatat cu stupoare ca-i sambata azi.

xoxo, Miruna