Helău, helău.
Această postare ar fi apărut mai devreme, asta dacă aş fi avut net aseară. Dar, din păcate, nu ştiu que paso cu cei care-mi furnizează aceste servicii, aşa că ciuciu net pentru noi, şi ciuciu tv, implicit, aka iubit supărat şi nani devreme aseară. În timp ce scriu asta, este în jur de ora 8, sunt trează de pe la 6, şi deja sunt la a doua ceaşcă de cafea. Şi în timp ce toamna îşi intră în drepturi, cu răcoarea caracteristică şi frunzele uscate, eu aştept să vină nişte omuleţi să mă reconecteze şi pe mine cu lumea… Da, constat că ne-am cam obişnuit cu această conexiune permanentă, şi orice interferenţă sau problemă tehnică devine greu de suportat pe măsură ce trece timpul.
Dar, să purcedem. Astăzi a venit rândul mult aşteptatului volum scris de Scott Frost, ce face parte din seria Twin Peaks, Dale Cooper: Viaţa mea, benzile mele.
Am aşteptat mult să-mi intre pe mână. Bine, asta pentru că, nici nu ştiam de existenţa luni până acum ceva vreme. Povestea mea şi povestea serialului şi a tot ce ţine de Twin Peaks începe acum vreo 10 ani, cred, pe când am decoperit în biblioteca mamei volumul Jurnalul secret al Laurei Palmer. M-a captivat şi m-a intrigat, şi l-am citit şi recitit de câteva ori. Câţiva ani mai apoi, la scurt timp după ce am descoperit magia internetului, torrentele şi faimosul site vplay, la vremea aceea, am început să mă uit şi la controversatul serial. Şi, deşi nu sunt adepta citit-recitit, văzut-revăzut, am revăzut şi re-revăzut serialul acesta de vreo câteva ori de atunci.
Anul trecut, căutând ceva pe site-ul unui anticariat, am văzut şi cărticica asta, şi flacăra pasiunii mele pentru Twin Peaks s-a reaprins. Iar anul acesta, când am constatat că s-a lansat o continuare a serialului, pam-pam, mi-am spus că musai trebuie să-l mai văd o dată, citesc cărticica asta, şi m-apuc şi de continuare. Să facem lucrurile cum trebuie, nu?
Acum, revenind la acest volum, sper că nu voi da spoilere nimănui, acţiunea de aici prezintă, mai mult sau mai puţin lacunar, viaţa agentului Dale Cooper, de la vârsta de 13 ani, de când primeşte primul său reportofon, până în momentul în care pleacă spre orăşelul Twin Peaks. Parcursul acestuia este presărat cu tot felul de evenimente, fiecare lăsându-şi amprenta în felul său. Am extras o serie de replici şi „cuvinte de duh” ale lui Dale pentru a le împărtăşi cu voi.
„Nu pretind să înţeleg alcătuirea lumii. Soarele răsare. Soarele apune. Aceasta îmi pare singura certitudine.”
Tînărul Dale face cunoştinţă şi cu forţele Răului, pe care le tot analizează, încercînd să desluşească misterele în care este atras.
„Există oare Răul în forme tangibile, cum ar fi, să zicem, un microb? Pluteşte el – aşa cum ar face o frunză – în curenţii de aer ce aduc viaţă lumii; mişcându-se înăuntrul şi în afara vieţilor noastre, ale tuturor şi, la răstimpuri, prinzând rădăcini în suflete nenorocite?”
„Recunoaşterea faptului că Răul există ca o entitate în afara puterii noastre de înţelegere a lumii şi vieţii nu reprezintă politica oficială a Biroului.”
„Diane, fiecare lucru de pe lume are un început. Nimeni nu se poate mişca, acţiona, fără să lase urme.” [Poate doar Răul.]
„Nimic din gândirea, din filosofia modernă nu lasă să transpară posibilitatea ca Răul să fie mai mult decît un concept etic. Şi totuşi, el există. E aici, cu noi. Călătoreşte în umbra nopţii, ori se lasă purtat de o adiere de vînt. Uneori stă ascuns în suflet, ca un şarpe, pîndind momentul în care să atace.”
Cea mai enigmatică înregistrare a acestuia este din Februarie 1977, şi relatează următoarele: „Răul are un chip.”
Dale are o viaţă activă, aş putea spune mai mult decît activă, studii, escapade, pasiunea lui pentru F.B.I. şi experienţa sa în cadrul academiei, iar toate acestea par să-l fi pus pe gînduri, spunînd următoarele:
„Mi se pare ciudat ca mie să mi se fi întâmplat atâtea în anii care au trecut. Este oare posibil ca unii oameni să trăiască o viaţă întreagă fără să experimenteze nici cea mai mică schimbare?”
Iar mărturiile celor care l-au cunoscut pe Cooper confirmă că era într-adevăr un personaj:
„Îmi amintesc de prima întâlnire cu Dale Cooper: avea cea mai curată armă pe care o văzusem în viaţa mea.
Aldo Smith, Agent Special F.B.I ”
De asemenea, înregistrările lui Cooper lămuresc puţin şi misterul Diane:
„Mi-au dat şi o secretară. Numele ei este Diane, iar experienţa sa îmi va fi de mare ajutor. Diane arată exact aşa cum mi-am închipuit încrucişarea între un sfînt şi o cîntăreaţă de cabaret.”
Paginile acestei cărţi cuprind multe dintre experienţele de viaţă ale lui Cooper, primele lui investigaţii, primele cazuri, primele focuri de armă, fete, femei, familie… o incursiune fascinantă în viaţa agentului special F.B.I.
„Acestea sunt faptele. Ceea ce nu ne spun ele, însă, e că nici un fel de antrenament nu te poate pregăti pentru un caz real.”
Tot între aceste pagini aflăm şi lucruri care nu au fost dezvăluite în totalitate în cadrul serialului, cum ar fi împrejurările în care Dale şi-a cunoscut partenerul, şi anume, pe Windom Earle, şi ce s-a întîmplat pe parcusul relaţiei celor doi…
Eu una sunt complet fascinată, recomand cu încredere atît cărticelele cît şi serialul, cel vechi, dar, fiţi fără frică, mă apuc şi de cel nou, şi vă ţin la curent.
Vă mai las cîteva citate, şi mă duc să-mi fac un cappuccino. E trecut de 8 seara, deci… da, o lungă recenzie, şi un şi mai lung drum al publicării ei. Sper că v-a plăcut!
„Poate fiindcă sunt adeptul filosofiei tibetane, care afirmă că nu există evenimente independente, toate întâmplările fiind legate unele de altele şi influenţîndu-se reciproc.”
„Mintea, Diane, rămîne cea mai puternică sursă de vindecare cunoscută.”
„Trecutul trebuie să rămână în urmă. Prezentul are şi aşa destule obstacole.”
xoxo, Miruna.
miruna-si-poezie 